Gândul de dimineaţă – 11 februarie 2016

11th feb. 2016

Dar la Tine este iertare, ca să fi temut. Eu nădăjduiesc în Domnul, sufletul meu nădăjduiește și aștept făgăduința Lui.

 ( Psalmul 130:4-5 )

Într-o zi, a venit la Abraham Lincoln un bătrân domn, gârbovit de ani și cu chipul brăzdat de griji, care i-a spus o poveste tristă. Fiul său săvârșise o crimă care se pedepsește cu moartea. Dar era singurul lui fiu. Bătrânul îl imploră pe președinte să-l salveze.

– Îmi pare rău, dar nu pot face nimic pentru dumneavoastră, răspunse Lincoln. Ascultați ce telegramă am primit ieri de la generalul Butler: „Președinte Lincoln, rog să nu vă mai amestecați în deciziile curții marțiale a armatei. Veți distruge orice disciplină printre soldații noștri.”

Lincoln privi cu atenție expresia de pe chipul tatălui, apoi îi zise:

– Cu Butler sau fără, iată ce am să fac.

Scrise în grabă câteva cuvinte pe o bucată de hârtie, pe care i-o dădu bătrânului domn. Acesta o citi: „Job Smith nu va fi împușcat, până la noi ordine din partea mea. Abraham Lincoln.”

Tatăl fu dezamăgit, iar aceasta i se oglindi pe față și îi făcu vocea să tremure.

– Oh, spuse el, eu credeam că este un ordin de iertare. Așa, puteți ordona să fie împușcat săptămâna viitoare…

– Prietene, îi răspunse Lincoln, văd că nu mă cunoști prea bine. Dacă fiul tău nu va fi executat până când nu voi ordona eu împușcarea, o să trăiască chiar mai mult decât Metusala…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.