Gândul de dimineaţă – 1 februarie 2016

1st feb. 2016

Încrede-te în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe înțelepciunea ta!

 ( Proverbe 3:5 )

„Mă numesc Florian Pitiș și vă anunț că am cancer la prostată… Viața mea a fost extraordinar de frumoasă. Am fost rebelul cu plete în vânt, am trăit viața intens, ca pe o minune, și nu îmi pare rău de nimic din ceea ce am făcut. Aș vrea să vă aduceți aminte de mine… și tind să cred că pentru voi am însemnat ceva. Să fredonăm împreună: Hei tramvai, cu etaj și tras de cai / Hei joben, cum veneai la Mon Jardain!” Ce tânăr eram atunci și plin de viață…

Cum am primit vestea? Ei bine, dragilor, rău! Există un moment în viață când fiecare trebuie să își ia rămas bun. Toți veți fi în locul meu cândva… Chiar tu, care citești aceste rânduri, cândva va trebui să îți înfrunți propria moarte. Pe de-o parte mă înspăimântă! Eu, Florian Pitiș, nu voi mai fi! Încet, încet voi fi uitat de toți sau, sper eu, nu chiar de toți.

Ce mesaj să vă transmit acum? Nu știu, dragilor! Trăiesc într-un vis rău și mă gândesc că toate astea nu mi se întâmplă mie… Marea trecere spre neant, spre neființă. Trebuie să am curaj… Aș vrea să vă spun… să vă iubiți mai mult să prețuiți fiecare clipă ca și cum ar fi ultima… Îmi pare rău că nu am realizat tot ceea ce îmi doream. Îmi pare rău că am lăsat atâtea lucruri neîmplinite… Dar nu! NU îmi pare rău de viața ce am trăit! Îți mulțumesc, Dumnezeule, pentru viața ce mi-ai hărăzit, pentru iubirea ce mi-ai dăruit!

Voiam să fac mai multe, Doamne! Voiam să fac mai multe… Mă pui la grea încercare! Ultima din viața mea… Dumnezeule, mă ia o frică mare! Oare exiști? Doamne, nu mă lăsa în bezna neființei! Eu vreau ca să mai fiu! Teeee rooooog! Nu vreau să fiu doar o cruce într-un cimitir…”

solascriptura.ro

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.