Gândul de dimineață – 16 decembrie 2016
Ferice de cine citește.
Un lucru se știa sigur la curtea vieneză a lui Iosif al II-lea: că împăratul nu prea suferea cărțile. Totuși, într-o zi, valetul său îl văzu cum ține o carte în mână. Cum trebuia să i se atragă atenția că e ora la care Înălțimea Sa acorda audiențele, se apropie de suveran, dar acesta părea cu totul fascinat de o pagină tipărită. Servitorul nu îndrăzni să tulbure augusta lectură.
Minutele se scurgeau, dar împăratul nu dădea semne că și-ar sfârși plăcerea cititului. Deodată, Iosif închise cartea cu atâta putere încât valetul tresări.
– În sfârșit! exclamă împăratul și se lăsă liniștit pe speteaza fotoliului ca după o îndelungată concentrare.
Valetul îndrăzni atunci să se apropie. Citindu-i probabil nedumerirea pe față, Iosif, vesel acum, deschise cartea arătându-i o muscă terciuită.
– Privește, dragul meu, mult timp m-a necăjit, dar am găsit soluția să-i vin de hac.