Gândul de dimineață – 13 noiembrie 2016

Timon – personaj grec semilegendar, prezentat de numeroși scriitori antici ca întruchiparea mizantropiei. Se spune că a trăit în vremea lui Pericle și că a nutrit o ură profundă pentru tot neamul omenesc.

Potrivit unei anecdote, într-o zi, pe când prânzea cu un atenian pe nume Apemantos, acesta i-a spus: „Ce plăcută-i masa noastră, Timon”. Iar Timon i-a replicat: „Ar fi, dacă n-ai fi tu!”.

Se mai spune că odată, pe când atenienii erau strânși la adunare, Timon se urcă la tribună; datorită caracterului neașteptat al împrejurării, se așternu o liniște plină de așteptare; atunci Timon spuse: „Atenieni, am și eu o bucățică de pământ pe care a crescut un smochin; de smochinul acesta s-au spânzurat o mulțime de cetățeni. Cum am de gând să clădesc pe locul acela, am găsit de cuviință să anunț lucrul în mod public, pentru ca, dacă mai sunt printre voi amatori, să apuce să se spânzure înainte ca smochinul să fie tăiat”.

În perfectă concordanță cu personajul este și anecdotica referitoare la moartea și la mormântul lui Timon: „Când a murit, l-au înmormântat la Hales, lângă mare și, cum o parte a promontoriului s-a surpat în mare și valurile au înconjurat mormântul, niciun om nu mai putea să ajungă acolo și nici să se apropie. Cei care se puteau apropia eventual de mormânt aveau ocazia să citească un epitaf sinistru: «Timon, dușmanul omenirii, e-aici. Trecătorule, pleacă! Poți să mă blestemi de vrei, doar să te duci de aici»”.

Dicționar de mitologie greacă și romană – Anna Ferrari