Gândul de dimineață – 12 noiembrie 2016

Miss Horr [profesoara lui Mark Twain] își începea întotdeauna ora cu câte o rugăciune și cu citirea unui capitol din Noul Testament, pe care ni-l explica apoi pe scurt. Într-unul din aceste scurte comentarii, miss Horr a dezvoltat ideea cuprinsă în textul: „Cereți, și vi se va da”, spunând că oricine se roagă din toată inima și cu dorința fierbinte de a căpăta vreun lucru, poate fi sigur că rugăciunea îi va fi ascultată.

Am fost atât de impresionat și atât de încântat de posibilitățile pe care mi le oferea această rețetă, încât m-am gândit să încerc și eu. Având deplină încredere în miss Horr, nu mă îndoiam câtuși de puțin de rezultate. M-am rugat, așadar, să capăt nițică turtă dulce.

Margaret Koonernan, fiica brutarului, venea în fiece dimineață la școală cu o bucată de turtă dulce; de obicei o ținea ascunsă, dar în ziua aceea, când mi-am sfârșit rugăciunea și am ridicat privirea, am băgat de seamă că turta era la îndemână și că fetița se uita în altă parte. Cred că toată viața mea nu m-am bucurat de vreun răspuns la rugăciune mai mult decât m-am bucurat de răspunsul primit în clipa aceea și m-am convertit de îndată.

Aveam nenumărate dorințe de tot felul, care până atunci rămăseseră totdeauna neîmplinite, însă în clipa aceea m-am hotărât să mi le împlinesc singur, și încă din belșug, acum, că aflasem calea. Dar visul acesta, la fel ca mai toate celelalte vise cu care ne legănăm în viață, nu avea niciun temei. În următoarele două sau trei zile m-am tot rugat, cum nu s-a mai rugat, cred, nimeni în târgușorul nostru; m-am rugat din inimă și cu toată seriozitatea, dar nu m-am ales cu nimic.

Am băgat de seamă atunci că nici cea mai fierbinte rugăciune nu e în stare să-mi mai facă rost de turtă dulce, și am ajuns la concluzia că dacă un om își păzește bine bucata de turtă dulce și nu-și ia ochii de la ea, nu are de ce să-și bată capul cu rugăciuni.

Vorbesc din mormânt – Mark Twain