Copii programați genetic

Aprobare în premieră: Ne pregătim pentru copii programați genetic?

Oamenii de știință din Marea Britanie au primit aprobarea de a modifica genetic embrioni umani, procedura experimentală fiind autorizată de Autoritatea pentru Fertilizare Umană și Embriologie (HFEA), instituție ce reglementează etica și procedura fertilizării umane, anunță BBC.

„Am aprobat cererea doctorului Kathy Niakan, de la Institutul Francis Crick (din Londra), de adăugare a posibilității manipulării embrionilor (umani)”, a anunțat HFEA. Este vorba de analiza și intervenția de modificare a ADN-ului embrionului uman în primele zile de formare a acestuia. Aprobarea poate fi considerată o premieră mondială, în condițiile în care Marea Britanie devine prima țară care își dă acordul pentru acest gen de explorări. Cercetările se vor desfășura la Institutul Francis Crick, din Londra, și au ca scop înțelegerea până la detaliu a momentelor inițiale ale dezvoltării vieții umane. Experimentele se vor face în primele șapte zile de după fertilizare și ar putea evidenția cauzele avortului spontan. Editarea genetică reprezintă manipularea ADN-ului (adică intervenții de modificare a acestuia). De aici derivă și nenumăratele controverse, în condițiile în care ADN-ul reprezintă componenta principală a aparatului genetic, esențial pentru identitatea oricărui organism.

Specialiștii, în căutări de răspunsuri

Modificarea genetică a embrionilor în scopuri terapeutice este interzisă în Marea Britanie. Prin noua decizie, restricția care rămâne în vigoare constă în implantarea embrionilor modificați în corpul unei femei. Aceasta presupune că cercetătorii au câmp larg de investigație, însă fără a recurge la aplicarea descoperirilor pe corpul uman. De aceea embrionii vor fi donați de cuplurile care încearcă fertilizarea in vitro, iar după două săptămâni vor fi distruși.

Chiar și în contextul acestei măsuri de precauție, intervențiile în embrionul uman sunt considerate delicate în spațiul științific, fapt care a generat multe controverse. Domeniul manipulării genetice este apreciat ca unul extrem de sensibil. Unii cercetători consideră că experimentele pe embrioni ar putea evidenția cauzele avortului spontan sau chiar rezolva problema infertilității. Alții se poziționează extrem de critic, considerând că alterarea ADN-ului uman este peste limita eticii umane și ar putea duce la programarea genomului pentru așa-numiții „designer babies”, adică copii care pot fi programați genetic.

„Vrem să înțelegem genele necesare pentru ca un embrion uman să se dezvolte într-un copil sănătos. Motivele sunt infertilitatea și avorturile, care devin probleme din ce în ce mai prezente, dar nu sunt fenomene foarte bine studiate”, a afirmat cercetătoarea, dr. Kathy Niakan, pentru a motiva lansarea tehnicii de editare genetică a embrionilor umani. Kathy Niakan studiază de peste zece ani dezvoltarea embrionară. Experimentele ei urmăresc înțelegerea în profunzime a primelor șapte zile ale creșterii. De ce este atât de important acest interval pentru cercetători? Este perioada în care ovulul fertilizat evoluează într-o structură de veziculă germinativă numită blastocist, formată din 200-300 de celule. Chiar și în această etapă de blastocist, unele celule îndeplinesc un rol specific – unele cresc mai departe pentru a se implanta în placentă, unele formează un sac membranos atașat de embrion, iar altele se grupează formând corpul fătului. În această perioadă, segmente din ADN-ul uman înregistrează o activitate intensă. Este probabil ca aceste gene să ne ghideze dezvoltarea primară, dar este neclar cum eșuează acest proces în cazul unui avort spontan.

În luptă cu restricțiile legislative

Britanicii nu sunt singurii preocupați de acest domeniu vast al geneticii embrionare. Și americanii au aceleași preocupări, dar Statele Unite refuză deocamdată să finanțeze programe de cercetare care implică editarea genelor la nivelul embrionilor. În schimb, în 2015, cercetători chinezi au anunțat că au reușit să modifice la mai mulți embrioni o genă slabă, responsabilă de o boală hematologică, premieră care a declanșat imediat îngrijorare și îndoieli etice. Chiar cercetătorii chinezi au afirmat că au avut „mari dificultăți”, adăugând că lucrările lor „arată necesitatea urgentă de îmbunătățire a acestei tehnici pentru aplicații medicale”.

Este „esențial” ca modificarea genetică a embrionilor umani să fie permisă, anunța spre finalul anului trecut Hinxton Group, un consorțiu internațional de cercetători specializați în studii asupra celulelor. În raportul organizației se prevedea că, deși nașterea unor bebeluși modificați genetic nu ar trebui să fie permisă în prezent, această procedură ar putea fi „acceptabilă din punct de vedere moral”, în anumite circumstanțe, în viitor. Progresele care au fost realizate au făcut ca bebelușii modificați genetic să nu mai fie considerați doar „o perspectivă”, ci au devenit foarte repede „o posibilitate”. Deși nu pot fi negate eventualele beneficii în sensul tratării în fază incipientă a unor boli, îngrijorările sunt legate de limitele acestui gen de intervenții. Unde va fi trasată limita? Este o întrebare care rămâne încă fără răspuns. Deocamdată este posibil să se deschidă o cutie a Pandorei. Rămâne de văzut dacă va exista și înțelepciunea închiderii ei la momentul potrivit.

Foto dreamstime.com

Sursa: semneletimpului.ro